Raiul imobiliar din România, un dezastru pentru afacerile românilor. Record de firme radiate la Cluj în 2024, numai acolo să nu-ți faci business

Într-un context economic marcat de instabilitate și incertitudini, Clujul, unul dintre cele mai dinamice centre economice din România, a înregistrat un record negativ în prima jumătate a anului 2024: un număr impresionant de firme au fost radiate, plasând județul în topul național al radierilor de firme. Deși Clujul este adesea văzut ca un „rai imobiliar”, această creștere a numărului de firme închise ridică semne de întrebare serioase cu privire la sustenabilitatea mediului de afaceri în zonă.

Creștere alarmantă a numărului de firme radiate la Cluj

Conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în primele șase luni ale anului 2024, la nivel național au fost radiate 45.547 de firme, ceea ce reprezintă o creștere cu 34,38% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Clujul se află pe locul al doilea în acest clasament nedorit, cu 2.314 firme radiate, înregistrând o creștere de 38,9% față de aceeași perioadă din 2023. Această creștere este cu atât mai îngrijorătoare cu cât județul Cluj este recunoscut ca un pol al dezvoltării economice și imobiliare în România.

Creșterea semnificativă a numărului de radieri la Cluj poate fi atribuită mai multor factori. Unul dintre aceștia este costul ridicat al vieții și al afacerilor în acest județ, în special în orașul Cluj-Napoca, unde prețurile imobiliare au crescut exponențial în ultimii ani. De asemenea, presiunea competitivă din partea marilor jucători de pe piață și dificultățile în atragerea și reținerea forței de muncă calificate au contribuit la închiderea unui număr considerabil de afaceri locale.

Impactul negativ al „raiului imobiliar” asupra afacerilor locale

Clujul, adesea descris ca un „rai imobiliar” datorită creșterii spectaculoase a pieței imobiliare, pare să fi devenit un mediu ostil pentru afaceri, în special pentru micii antreprenori. Prețurile ridicate ale imobilelor și chiriile mari afectează negativ costurile operaționale ale firmelor, făcându-le greu sustenabile pe termen lung. Această situație a dus la închiderea a numeroase afaceri, de la magazine mici și restaurante până la firme de servicii și consultanță.

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de radieri s-a înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și în repararea autovehiculelor și motocicletelor, unde au fost radiate 10.434 de firme la nivel național, o creștere de 20,85% față de anul anterior. Alte domenii afectate semnificativ au fost agricultura, silvicultura și pescuitul, cu 5.148 de firme radiate, și sectorul IT&C, unde 3.609 firme au dispărut de pe piață, o creștere de 48,15% față de 2023.

Clujul, deși este un hub de inovare și tehnologie, se confruntă astfel cu provocări majore care subminează stabilitatea și creșterea economică locală. Costurile operaționale ridicate, combinate cu un mediu competitiv intens, par să fi împins multe afaceri peste limita de sustenabilitate.

Perspective pentru mediul de afaceri din Cluj

Situația de la Cluj ridică semne de întrebare serioase cu privire la viitorul mediului de afaceri din zonă. Deși dezvoltarea imobiliară continuă să atragă investitori și să crească prețurile, acest „rai imobiliar” pare să fie mai degrabă un coșmar pentru antreprenorii locali. Este esențial ca autoritățile locale și naționale să recunoască aceste probleme și să implementeze măsuri care să sprijine micii antreprenori, să reglementeze piața imobiliară și să reducă costurile de operare.

În concluzie, Clujul, deși rămâne un punct de atracție pentru investiții, se confruntă cu o criză a mediului de afaceri care ar putea avea consecințe negative pe termen lung. Antreprenorii care doresc să își deschidă o afacere aici ar trebui să fie extrem de precauți și să ia în considerare toate aspectele financiare și operaționale înainte de a lua o decizie. Dacă nu se iau măsuri rapide și eficiente, Clujul ar putea continua să înregistreze un număr crescut de firme radiate, afectând astfel negativ întreaga economie a județului